Nostalgia comunismului in Europa de Est

Pew Research Center (USA): intre 24 si 27 septembrie 2009, Pew Research Center a sondat opinia publica din noua tari est-europene asupra schimbarilor politice, sociale si economice survenite de la caderea comunismului. Dupa cum a observat Madeleine Albright, prezenta la lansarea sondajului, oamenii continua sa creada ca disparitia comunismului acum 20 de ani a fost un lucru bun. Insa, comparativ cu sondajul similar din 1991, entuziasmul popular fata de noul sistem s-a diminuat considerabil. Multi au ajuns la opinia ca doar clasa politica o duce mai bine in prezent, in timp ce oamenii obisnuiti o duceau mai bine in comunism.

Uniunea Europeana nu mai are rabdare cu Democratia

Daily Telegraph: Comisia Europeana a inceput deja sa pregateasca 530 de diplomati pentru a forma viitorul Serviciu European de Actiuni Externe (EEAS). Liderii europeni prefera insa pastrarea secretului asupra acestor pregatiri deoarece Tratatul de la Lisabona, care permite desfasurarea lor, a fost deocamdata respins de irlandezi prin referendum. Tratatul nu a fost inca aprobat nici de Germania, Polonia si Cehia. Conform regulilor fundamentale ale Uniunii, un astfel de tratat poate intra in vigoare numai cu unanimitate de voturi.

Le Monde: este burqa incompatibila cu cetatenia franceza?

Daily Mail (UK): conform sentintei Consiliului de Stat al Frantei o femeie marocana nu va putea obtine cetatenia franceza deoarece islamismul sau “radical” este incompatibil cu valorile franceze. Femeia a sosit in Franta in anul 2000, vorbeste bine limba franceza, este casatorita cu un francez si are 3 copii nascuti in Franta. Printre motivele pentru care i s-a respins cererea de cetatenie se afla faptul ca traieste intr-o izolare aproape totala de restul lumii, nu isi cunoaste dreptul la vot si alte drepturi civice si se supune total sotului ei si celorlalte rude de sex masculin. In trecut, Franta a respins cererile de cetatenie ale musulmanilor numai pe motive de legaturi cu organizatii extremiste. Decizia Consiliului de Stat continua discutiile aprinse pe marginea integrarii musulmanilor in societatea franceza, dupa decizia unui tribunal de a anula casatoria a doi musulmani la cererea sotului pe motiv ca femeia nu era virgina cum a pretins.

Imunitatea lui Berlusconi in fata justitiei

BBC: camera inferioara a parlamentului italian a aprobat o lege introdusa de guvernul Berlusconi, care ii va conferi acestuia si altor lideri italieni imunitate in fata justitiei. Berlusconi a afirmat de multe ori ca justitia italiana este dirijata politic impotriva lui. In ultimii 14 ani, de cand a intrat in politica, el a avut 2500 de audieri in tribunal, a primit 587 de vizite ale politiei si a avut cheltuieli de natura juridica in valoare de 174 milioane EURO. In prezent, Berlusconi este cercetat la Roma pentru legaturile dintre Mediaset, reteaua sa mediatica, si radioteleviziunea de stat Rai. El este de asemenea cercetat intr-un proces de coruptie al lui David Mills, un avocat al sau. Opozitia italiana afirma ca legea imunitatii este facuta pentru a-l salva de aceste procese si altele care vor veni. Parlamentul italian va avea ocazia sa voteze inca o lege, care va ingheta procesele pentru infractiuni comise inainte de anul 2002.

Irlanda respinge prin referendum Tratatul de la Lisabona

Daily Telegraph (UK): alegatorii irlandezi au respins in proportie de 53.4% ratificarea Tratatului de la Lisabona de catre tara lor. Ca urmare a acestui vot negativ guvernul Irlandei va opri procesul de ratificare din parlament, iar guvernul britanic este sub presiune sa faca acelasi lucru. Presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, numeste votul irlandez o “victoria libertatii si ratiunii impotriva unor poiecte artificiale ale elitei si birocratiei europene” si afirma ca ratificarea Tratatului nu poate continua. (Daily Telegraph). Daca o tara opreste ratificarea tratatului dupa referendumul negativ irlandez, acesta poate fi considerat mort, considera analistii.

Primul ministru britanic Gordon Brown, impreuna cu omologii sai germani si francezi, continua procesul de ratificare in tarile lor in ciuda votului negativ irlandez, care vine dupa cel similar al alegatorilor francezi si olandezi la adresa Constitutiei Europene propusa in anii trecuti. Tratatul de la Lisabona este o versiune restransa a acelei Constitutii.

Ratificarea Tratatului de toate cele 27 de tari ale UE este vazuta ca urmatorul pas in evolutia Uniunii. Acest tratat deschide calea alegerii unui Presedinte al Europei si intarirea cooperarii militare intre tarile membre. Oponentii lui amintesc insa ca trei popoare europene s-au pronuntat deja impotriva acestor pierderi ale suveranitatii nationale, si ca alte popoare ar vota la fel daca ar avea posibilitatea s-o faca. Din pacate, restul guvernelor europene prefera sa ratifice tratatul fara a cere votul popular.

Ecouri neo-fasciste la noul primar al Romei

Independent (Irlanda): pentru prima data dupa al doilea razboi mondial, Roma are un primar de dreapta in persoana lui Gianni Alemanno. Acesta a promis ca va face o Roma “sigura” expulzand 20 de mii de imigranti cu cazier si desfiintand cele 85 de tabere de tigani de la marginea orasului.

Proteste in Parlamentul Europei fata de votarea Constitutiei europene

La 12 decembrie 2007, parlamentarii europeni au votat Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului. Unii dintre ei au venit la vot cu pancarte continand cuvantul REFERENDUM si au protestat in plen impotriva modalitatii improvizate si nu foarte democratice in care, in ziua precedenta, s-a votat Tratatul de la Lisabona.

Inchisorile franceze, pline de musulmani

Washington Post: desi musulmanii reprezinta numai 12% din populatia Frantei, intre 60 si 70% din detinutii din inchisorile franceze sunt musulmani. Si alte tari din vestul Europei inregistreaza situatii similare. In Marea Britanie, cei 3% dintre britanici care sunt musulmani reprezinta 11% din totalul detinutilor. In Olanda, 5.5% din populatie este musulmana dar 20% dintre detinutii adulti si 26% dintre cei juvenili sunt musulmani. In Beligia, 2% sunt musulmani dar reprezinta 16% din detinuti.

Berlusconi, intre secesiunea Italiei, deportarea imigrantilor si devaluarea EURO

Daily Telegraph (UK) 1, Daily Telegraph (UK) 2: Silvio Berlusconi a fost ales de italieni, cu o majoritate zdrobitoare, pentru al treilea mandat de prim-ministru. In urma alegerilor, pentru prima data dupa al doilea razboi mondial, partidul comunist italian nu are nici un reprezentant in parlament, unde Berlusconi va avea o majoritate de cel putin 40 de voturi. Imediat dupa victorie, el a fost felicitat de cei care ii vor fi cu siguranta aliatii principali: George W. Bush, Nicolas Sarkozy si Angela Merkel. Promisiunile si aliantele sale politice interne se invart in jurul acordarii unei largi autonomii nordului Italiei, deportarea imigrantilor ilegali si devaluarea EURO pentru cresterea exporturilor italiene.