Pew Research Center (USA): intre 24 si 27 septembrie 2009, Pew Research Center a sondat opinia publica din noua tari est-europene asupra schimbarilor politice, sociale si economice survenite de la caderea comunismului. Dupa cum a observat Madeleine Albright, prezenta la lansarea sondajului, oamenii continua sa creada ca disparitia comunismului acum 20 de ani a fost un lucru bun. Insa, comparativ cu sondajul similar din 1991, entuziasmul popular fata de noul sistem s-a diminuat considerabil. Multi au ajuns la opinia ca doar clasa politica o duce mai bine in prezent, in timp ce oamenii obisnuiti o duceau mai bine in comunism.
Procentul populatiei care aproba trecerea la un sistem de guvernare democratic a crescut din 1991 pana in 2009 doar in Slovacia si Polonia, cu 1% si respectiv 4%, si a ramas constant in Cehia. Acest procent a scazut insa in celelalte 6 tari: cu 6% in fosta Germanie de Est, cu 8% in Rusia, cu 18% in Ungaria, cu 20% in Lituania, cu 24% in Bulgaria si cu un record de 38% in Ucraina. Dupa aceste scaderi, numai in 4 tari (fosta Germanie de Est, Polonia, Cehia si Slovacia) mai exista astazi o majoritate de peste 70% care aproba trecerea la democratie. In alte 4 tari (Ungaria, Lituania, Rusia si Bulgaria) procentul abia depaseste 50% iar in Ucraina a scazut la 30%.
Opinia populara este asemanatoare si in privinta trecerii de la economia centralizata la cea de piata, capitalista. Patru tari (Germania de Est, Polonia, Cehia si Slovacia) au majoritati intre 66% si 82% care aproba aceasta schimbare. Alte patru tari (Ungaria, Lituania, Rusia si Bulgaria) au o opinie impartita la cca 50%, iar Ucraina are doar o minoritate de 36% care o aproba. Este remarcabil ca procentul popular care aproba aceasta schimbare economica a scazut din 1991 in toate cele 9 tari sondate. Scaderile mici de 3-4% au fost in Germania de Est, Rusia si Slovacia, iar scaderile mari in Bulgaria (20%), Lituania (26%) si Ungaria (34%).
Opiniile privind trecerea la democratie si la economia de piata sunt foarte diferite pe grupe de varsta, arata sondajul, tinerii fiind mult mai multumiti de noul sistem decat batranii. Diferentele cele mai mari in privinta democratiei sunt in Rusia, unde 65% din tinerii intre 18 si 29 de ani o aproba, fata de numai 27% din cei trecuti de 65 de ani, si respectiv in Bulgaria, unde diferenta este de la 56% la 37%. Diferentele cele mai mari in privinta economiei de piata sunt tot in Rusia, de la 63% la 27%, si Bulgaria, de la 56% la 37%. Diferenta generationala medie in cele 9 tari este semnificativ mai mare in privinta economiei de piata (23%) fata de democratie (17%).
Unificarea Germaniei este vazuta pozitiv de 81% din fostii est-germani (fata de 89% in 1991) si de 78% din fostii vest-germani (fata de 79% in 1991). Influenta Rusiei este vazua negativ in Polonia (59%), Franta (57%) si Germania (46%) dar pozitiva in Ucraina si Bulgaria. In Rusia se observa o clara recrudescenta a nationalismului: daca in 1991 doar 26% din rusi erau de acord ca “Rusia trebuie sa fie a rusilor”, acum procentul a ajuns la 54%. De asemenea, 58% din rusi considera un mare pacat ca nu mai exista Uniunea Sovietica, iar procentul rusilor care considera normal ca Rusia sa aiba un imperiu a crescut de la 37% in 1991 la 47% in prezent.
Ungurii sunt in general foarte nemultumiti de situatia prezenta din tara lor. 77% considera ca democratia lor nu merge bine, 91% considera ca tara merge intr-o directie gresita iar 94% ca economia este intr-o stare proasta. Doar 38% sunt de parere ca dreptul la vot le da puterea de a schimba ceva in politica. 72% din unguri afirma ca oamenii o duc mai prost decat in vremea comunismului. 62% din ucraineni si bulgari au aceeasi opinie. La polul opus sunt Cehia si Polonia, cu 39% si respectiv 35%. Nicio tara nu are o majoritate care afirma ca oamenii o duc mai bine acum decat in comunism. Cel mai bine stau in aceasta privinta Cehia (45%) si Polonia (47%). Cel mai rau stau Ungaria (8%), Ucraina (12%) si Bulgaria (13%).
In pofida acestor opinii destul de negative privind evolutia situatiei in tarile lor in ultimii 20 de ani, oamenii se declara mai satisfacuti de vietile lor in 2009 decat s-au declarat in 1991. Aceasta caracteristica este comuna in toate cele 9 tari dar variaza mult pe grupe de varsta. Mult mai multi tineri se declara azi multumiti decat cei in varsta, o diferenta ca nu exista in 1991. De asemenea, populatia urbana este semnificativ mai multumita decat cea rurala, ceea ce nu s-a intamplat in 1991. Aceste diferente puteau fi anticipate inca de acum 20 de ani, cand tinerii educati de la oras ieseau pe strazi pentru a sarbatori caderea comunismului in procente mult mai mari decat batranii din mediul rural.
Principiul democratic considerat cel mai important in Europa de Est este un sistem judiciar corect. Acesta este si singurul principiu care obtine majoritati clare de voturi in toate tarile. La polul opus se afla controlul civil asupra armatei, care nu depaseste in nicio tara 36%. Restul principiilor democratice, precum liberatea presei, libertatea de exprimare si corectitudinea procesului electoral obtin procente foarte diferite de la tara la tara. Pe ansamblu, suportul national pentru aceste principii pare sa indice ca ungurii si bulgarii pun mult mai mare pret pe ele decat o fac rusii, lituanienii si slovacii. Cele mai mari probleme din tarile lor sunt coruptia, criminalitatea si drogurile, considera toti est-europenii.
Problemele etnice raman in continuare acute in fostele tari comuniste. Minoritatea Roma este cea mai antipatizata, fiind vazuta prost de 84% din cehi, 78% din slovaci, 69% din unguri si 56% din bulgari. Procente ridicate de antipatie le mai obtin cecenii in Rusia (60%), georgienii in Rusia si Ucraina (53% si 28%), rusii si ucrainenii in Polonia (41% si 35%), turcii in Germania de Est si Bulgaria (36% si 28%), romanii in Ungaria (33%) si evreii in Lituania, Polonia si Slovacia (37%, 29% si 27%). Aceste opinii negative la adresa minoritatilor se intalnesc si in vestul europei, in special Italia, cu 84% antipatii fata de minoritatea Roma si 69% fata de musulmani. Si 46% din spanioli vad negativ musulmanii, iar 45% vad negativ Roma.
Fatalismul, sau opinia ca viata personala este determinata de forte exterioare care nu pot fi controlate, ramane la cote foarte ridicate in toata Europa. Italia, Germania, Rusia, Polonia si Bulgaria au majoritati de peste 60% care cred acest lucru. Slovacia, Cehia, Ungaria, Franta si Spania au intre 51% si 55% fatalism. Doar Marea Britanie, Ucraina si Lituania sunt sub 50% la acest capitol. Pentru comparatie, doar 29% din americani cred ca vietile lor sunt determinate de forte externe pe care nu le pot controla.
Aderarea tarii lor la Uniunea Europeana este aprobata de majoritati clare in Polonia, Germania, Spania, Slovacia, Bulgaria si Franta. In schimb, procentul multumitilor scade sub 50% in Italia, Cehia, Lituania si in special Marea Britanie (31%) si Ungaria (20%). Aderarea Turciei la UE nu este o idee prea populara in tarile Uniunii, in special Germania. Opinii similare se inregistreaza in privinta aderarii tarilor europene la NATO. Din cele 12 tari NATO analizate in sondaj, doar 3 au majoritati care doresc includerea Ucrainei in alianta. Mai mult, 51% din ucraineni si 58% din rusi au o opinie negativa despre NATO.
