Los Angeles Times: cand i-a acordat Premiul Nobel pentru Literatura scriitoarei de origine romana Herta Muller, comitetul Nobel a amintit criticile sale acerbe la adresa dictaturii comuniste. Insa nici comitetul si nici o parte a presei nu au amintit criticile Hertei la adresa Romaniei de azi. Astfel, in zilele care au urmat anuntului castigarii Nobelului, Herta a amintit ca 40% din aparatul puterii de la Bucuresti inca este format din veterani ai Securitatii. In urma cu doi ani, tot ea a publicat un eseu intr-un ziar din Frankfurt in care critica Romania de “amnezie colectiva”. Romanii se comporta ca si cum trecutul comunist s-a evaporat, a scris Herta. Asta permite perpetuarea vechilor mentalitati cu metodele noi ale prezentului.
Autorul articolului din LA Times a vizitat Romania in 1998 si apoi din nou in 2009, la invitatia guvernului de la Bucuresti. Acum 11 ani, Romania era conectata la aspiratiile sale de integrare in structurile euroatlantice. Dupa indeplinirea acestor aspiratii, spune autorul, eram curios daca s-a schimbat ceva din proverbialul fatalism romanesc, indus atat de jumatatea de secol comunista cat si de dominatia straina din secolele precedente. Stelian Tanase, scriitor si moderator de talk-shows, i-a spus insa ca este si mai rau ca inainte. “Dupa caderea comunismului, vroiam cu totii sa vorbim si sa strigam. Acum ne-a pierit cheful de a mai aparea in viata publica.”
Ioana Paverman, de 24 de ani, studenta la stiinte politice, spune ca 70% din colegii ei de facultate vor sa paraseasca Romania, nu s-o faca mai buna. Ea considera ca aceasta este un vot de blam dat culturii si realitatilor economice din tara. Ca si Muller, ea este convinsa ca refuzul acceptarii istoriei comuniste este veriga lipsa. “Nu poti avea un viitor daca n-ai un trecut. Noi facem acum ce au facut si comunistii: stergem trecutul cu buretele.”
Daca unii isi exercita drepturile cu picioarele, altii nu si le cunosc deloc. Sondajele realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent din Bucuresti arata ca majoritatea tinerilor romani cred ca drepturile lor vin “de la guvern”. O opinie mai potrivita fostei societati comuniste decat celei prezente, considera directoarea centrului.
Sondajele Institutului National de Sondare a Opiniei Publice si Marketing arata ca 66% dintre romani discuta politica cel mult o data pe saptamana. In aceste conditii, nu surprinde pe nimeni ca participarea la vot a scazut de la 86% in 1990 la 39% in 2008, cea mai drastica scadere din tarile ex-comuniste europene. Doua treimi din romani considera ca de vina este slaba calitate a clasei politice, formata din aceeasi oameni ca in trecut.
Aceste opinii si cifre ii dau dreptate Hertei Muller: refuzul unei rupturi definitive cu trecutul comunist are consecinte adanci in societatea romaneasca. Adaptarea din mers a vechilor structuri de putere la noile realitati, in locul crearii unor structuri bazate pe principii noi, a generat multa confuzie si incertitudine in randul populatiei, care inca nu intelege care sunt rolurile si responsabilitatile ei intr-o democratie si care sunt ale guvernului.
