BBC-2000, BBC-2007, BBC-2008: In Razboiul Rece, una din temerile principale ale americanilor era ca vor fi atacati de rachete sovietice cu incaracaturi nucleare pe deasupra polului nord. Pentru a tine sub observatie aceasta cale de atac, in anii ‘50 si-au construit o baza militara la Thule, in nord-vestul Groenlandei. 
Convinsi ca sovieticii vor trebui sa distruga aceasta baza inainte de pornirea unui eventual atac, americanii aveau in permanenta doua bombardiere B52 incarcate cu patru bombe atomice, zburand in cerc deasupra bazei. In eventualitatea distrugerii bazei, acestea urmau sa-si lanseze incarcaturile pe teritoriul sovietic.
Groenlanda este o provincie autonoma daneza, dar guvernul Danemarcei a negat continuu existenta acestor zboruri. Pana in 1968, cand prabusirea unuia din cele doua bombardiere a dezvaluit adevarul. Prabusit la cateva mile de baza militara, avionul s-a dezintegrat la impactul cu apa oceanului la temperaturi polare. Explozibilii conventionali aflati la bord au detonat. Bombele atomice nu erau armate, astfel incat au ramas intacte. Cu o exceptie, membrii echipajului au supravietuit. 
Imediat dupa eveniment, americanii au solicitat intregului personal danez din zona sa participe la cautarea ramasitelor avionului. Inarmati cu lopeti si utilaje speciale, sute de danezii au muncit luni de zile sa incarce in basculante toate resturile gasite si zapada contaminata radioactiv din zona.
Asociatiile lor profesionale afirma si astazi ca acei lucratori nu au avut costume speciale de protectie, fiind astfel expusi unor doze de radiatii care au crescut incidenta cancerului. Ca atare, ei ar trebui monitorizati de guvernul danez. Acesta insa afirma ca analizele de urina nu au confirmat iradierea.
In privinta celor patru incarcaturi nucleare aflate la bordul avionului, Pentagonul a sustinut intotdeauna ca ele au fost “distruse”. Dintr-un anumit punct de vedere acest lucru este corect, ele nemaifiind operationale din cauza detonarii explozibililor auxiliari. Totusi, din alt punct de vedere, povestea nu este lamurita.
BBC-ul a aflat in urma unei cereri adresata guvernului american sub incidenta Freedom of Information Act, coroborata cu marturiile unor persoane prezente la fata locului, ca una din cele patru bombe atomice, cu numarul de serie 78252, nu a fost gasita si zace probabil si astazi pe fundul oceanului.
Americanii au trimis un submarin Star III sa caute acea bomba, dar expeditia a intampinat multe dificultati tehnice si nu si-a atins scopul. Mai mult, scopul ei real nu a fost dezvaluit la vremea respectiva guvernului danez, fiind clasificat NOFORN, respectiv secret fata de toate guvernele straine.
Esecul misiunii a reprezentat o mare dezamagire la Washington. Un eventual guvern strain care intra in posesia bombei pierdute poate obtine informatii tehnice asupra cantitatii si calitatii uraniului si plutoniului folosit, ca si asupra altor parametri de constructie. Efectele acelei bombe asupra ecosistemului nu sunt cunoscute.
