CNN, Independent: in Haiti, Egipt, Mozambic, Bangladesh, Filipine, Niger, Senegal, Camerun, Maroc si alte tari sarace din toate regiunile lumii oamenii au iesit furiosi pe strazi pentru a protesta fata de explozia preturilor alimentelor de baza. In Haiti, primul ministru a fost concediat iar paturile spitalelor sunt pline cu ranitii revoltelor de strada. Statele Unite au oferit 10 milioane dolari guvernului haitian pentru familiile sarace. Protestatarii din Egipt au incendiat automobile si au spart geamurile cladirilor. Food and Agriculture Organisation, agentie ONU, anunta ca 36 de tari traverseaza crize similare.
Nici tarile bogate nu scapa de consecinte. Organizatiile consumatorilor de pasta din Italia au facut o greva de o zi care a redus consumul cu 5%. Japonia se confrunta cu preturi crescute la miso. Franta si Australia au lansat investigatii nationale asupra cresterilor de preturi la alimente. Unele guverne au negociat in secret acorduri de barter, pentru a evita preturile la cereale. Ucraina is Libia au un acord pentru grau, iar Egipt si Siria au unul de grau-pentru-orez.
Jeffrey Sachs, directorul Earth Institude de la Columbia Univeristy din New York, considera ca acesta este cel mai important eveniment global al perioadei curente. Ministrii de finante ai lumii, adunati la Washington, erau in stare de soc weekendul trecut, continua Sachs. Robert Zoellick, seful bancii mondiale, considera ca aceste cresteri la preturile alimentelor ne dau inapoi cu 7 ani in lupta impotriva saraciei globale. Zoelick aminteste guvernelor lumii sa-si aduca contributia la fondul ONU de jumatate de miliard de dolari, pentru situatii de criza, prevazut in World Food Programme. In aceste zile, acesta a ajuns sa furnizeze ratii alimentare pentru 78 de milioane de oameni din 73 de tari. Casa Alba a anuntat deja disponibilizarea a 200 de milioane dolari.
Zoelick arata ca in numai doua luni pretul orezului a ajuns sa bata recordurile istorice, crescand cu 75%. Doar intr-o singura vineri a crescut cu 10%, arata International Rice Research Institute, care atentioneaza ca tendinta se va mentine. In Bangladesh, 2kg de orez consuma o jumatate din bugetul zilnic al unei familii sarace. Pretul graului a crescut cu 12% in 2007, ceea ce inseamna ca pretul painii s-a dublat. La nivelul actual al crizei, dezvoltarea fizica si intelectuala a copiilor si adultilor sunt periclitate. Dominique Strauss-Kahn, directorul de management al FMI, a facut declaratii similare: daca preturile alimentelor mentin tendinta actuala, consecintele pentru populatia unui mare numar de tari vor fi teribile.
Situatia creata alimenteaza dezbaterea aprinsa pe marginea folosirii etanolului (un biocombustibil) in scopul reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Criticii acestei strategii de reducere a poluarii considera ca etanolul, fiind produs din porumb, a creat o mare cerere de suprafete arabile pentru porumb in dauna altor culturi, reducand astfel cantitatea de pe piata si ducand la cresterea preturilor. Jean Ziegler, raportor special al ONU pentru dreptul la hrana, numeste folosirea recoltelor alimentare pentru producerea etanolului o crima impotriva umanitatii. Fostul presedinte Bill Clinton a spus recent ca producerea etanolului din porumb este cea mai ineficienta metoda, deoarece consuma multa energie si creste preturile alimentelor. Pretul porumbului a ajuns sa evolueze in paralel cu pretul petrolului. Profesorul John Beddington, noul sef al stiintei in Marea Britanie, numeste taierea padurilor tropicale pentru plantarea recoltelor necesare biocombustibililor o idee profund stupida.
Nu toate organizatiile pentru protectia mediului sunt de acord. Renewable Fuels Association considera ca explozia preturilor la petrol si derivatele sale a dus la cresterea preturilor alimentelor. Jeffrey Sachs si alti analisti considera ca aceasta a contribuit intr-adevar la criza, alaturi de alti trei factoru: producerea etanolului din porumb, secetele si inuntatiile care au distrus 10% din recoltele Chinei si Marii Britanii, printre alte tari, si cresterea populatiei in tari precum India si China. Populatia lumii va creste de la 6.2 miliarde la 9.5 miliarde in 2050. Necesarul actual de hrana se va dubla in 2030. Lennart Båge, seful International Fund for Agricultural Development, alta agentie ONU, numeste un al cincilea factor al crizei: opozitia la culturile modificate genetic. Productivitatea sporita a acestor tehnologii a coborat pretul alimentelor de la aparitia ei, considera el.
